ÿþ<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Strict//EN" "http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-strict.dtd"> <html> <head> <meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=windows-1252" /> <title>ADVERSA RES - Revista de confluente culturale</title> <meta id="keywords" lang="en" content="Arts, Paintings, Brasov, Transylvania, Romania, painters, fine art, book, essay, novel, traveling notes, philsophy, literature, poem, culture, literatura, cultura, poezie, proza, arta, pictura, Brasov, Transilvania, Romania, carti, eseu, roman, note de calatorie, filozofie " /> <meta id="description" content="Revista de informatii culturale, dezbateri, lucrari originale ale unor oameni de cultura brasoveni" /> <meta id="author" content="Cristache Gheorghiu" /> <style type="text/css"> <!-- body.matase {background-image: url('imagini/matase.gif')} body.yellow {background-color: yellow} body.banancopt {background-color: #ffffcc} body.banandeschis {background-color: #ffffee} body.ciel {background-color: #ccffff} body.cieldeschis {background-color: #eeffff} body.violet {background-color: #ffccff} body.violetdeschis {background-color: #ffeeff} body.banancrud {background-color: #eeffdd} h1, h2, h3, h4, h5, h6 {text-align:center;font-family:"arial black";font-weight:bold;color:#8B008B} h1 {font-size: xx-large} h2 {font-size: x-large} h3 {font-size: large} h4 {font-size: medium} h5 {font-size: small} h6 {font-size: x-small} p.font {font-family:arial} p.size_small {font-size:small} p.size_medium {font-size:medium} p.size_large {font-size:large} p.size_x-large {font-size:x-large} p.size_xx-large {font-size:xx-large} p.align_left {text-align:left} p.align_right {text-align:right} p.align_center {text-align:center} p.align_justify {text-align:justify} p.color_ffaa00 {color:#ffaa00} p.color_black {#000000} p.color_brown {color:#A52A2A} p.color_dDarkblue {color:#00008B} p.color_darkgreen {color:#006400} p.color_darkmagenta {color:#8B008B} p.color_darkslateblue {color:#483D8B} p.color_darkviolet {color:#9400D3} p.color_deeppink {color:#FF1493} p.color_forestgreen {color:#228B22} p.color_fuchsia {color:#FF00FF} p.color_gold {color:#FFD700} p.color_goldenrod {color:#DAA520} p.color_green {color:#008000} p.color_greenyellow {color:#ADFF2F} p.color_indigo {color: #4B0082} p.color_lightskyblue {color:#87CEFA} p.color_limegreen {color:#32CD32} p.color_magenta {color:#FF00FF} p.color_maroon {color:#800000} p.color_mediumblue {color:#0000CD} p.color_mediumorchid {color:#BA55D3} p.color_mediumpurple {color:#9370D8} p.color_navy {color:#000080} p.color_yellow {color:#FFFF00} p.color_yellowgreen {color:#9ACD32} img.left {float:left} img.right {float:right} img.w150 {width: 150px} img.w200 {width: 200px} img.w300 {width: 300px} img.w400 {width: 400px} img.p15 {padding:15px} img.margin {margin: 15px} a.three:link {background:#ffff00; color:#0000ff} a.three:visited {background:#ffff00; color:#0000ff} a.three:hover {background:#ffff66; color:#0000ff; font-size:150%} --> </style> </head> <body class="violetdeschis lang=RO"> <h2> Cele zece neveste ale lui Oedip , de Denis Dinulescu</h2> <h5>Un roman scabros &#351;i scatologic </h5> <p class="font size_large align_center color_brown"><b>Cronic&#259; literar&#259; </b></p> <p class="font size_medium align_center color_brown"><b>de </b></p> <p class="font size_large align_center color_brown"><b>Iulian C&#258;T&#258;LUI </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> &#350;tiam despre scriitorul &#351;i dramaturgul Denis Dinulescu c&#259; publicase o pies&#259; de teatru-pamflet, ironico-sardonic&#259; &#351;i pe alocuri scabroas&#259; despre dictatorul carpato-dun&#259;rean &#351;i mai pu&#355;in pontic, din Scornice&#351;ti,  O zi din via&#355;a lui Nicolae Ceau&#351;escu . De asemenea, cuno&#351;team c&#259; a mai scris o pies&#259;-pamflet ironico-sardanapalic&#259; intitulat&#259;,  Ion Iliescu student la Ape (titulul nu e r&#259;u!), dar cea mai recent&#259; carte a sa, romanul  Cele zece neveste ale lui Oedip dep&#259;&#351;e&#351;te orice nivel scatologic &#351;i de decen&#355;&#259; literar&#259;. Volumul lansat, foarte recent, la Galeriile  Kron-Art din Bra&#351;ov, la Gabi Stan, cum se spune prin t&#226;rgul lui Honterus &#351;i Coresi, este &#238;necat &#238;ntr-un ocean de &#238;njur&#259;turi, sudalme, oc&#259;ri, blesteme &#351;i impreca&#355;ii, din care cu greu se poate salva. Dincolo de mitul lui Oedip luat oricum &#238;n der&#226;dere sau, mai degrab&#259;, s&#259;rind peste demitizarea acestuia, de acum r&#259;suflat&#259;, romanul dinulescian se ocup&#259;, printre altele, de batjocorirea civiliza&#355;iei &#351;i mitologiei Dacice, p&#226;n&#259; la nivelul scabro&#351;eniei &#351;i pornografiei. Probabil, directorul  Kron-Art , pictorul Gabriel Stan a avut un mare curaj lans&#226;nd aceast&#259; maculatur&#259;, dup&#259; ce, &#238;n urm&#259; cu pu&#355;in timp, prezentase o carte pro-Dacic&#259;,  Mileniul &#238;ntunecat. 1000 de ani de interzicere a denumirilor de dac &#351;i de Dacia , de Dan Ion Predoiu, dar, probabil, a dorit s&#259; men&#355;in&#259; un echilibru &#238;ntre cele dou&#259; extreme. Romanul lui Denis Dinulescu, tip&#259;rit la Ed.  Semne din Bucure&#351;ti, &#238;n 2007, care &#238;n subsidiar, &#238;ncearc&#259; din r&#259;sputeri s&#259; desfiin&#355;eze  toate tiparele vechilor &#238;n&#355;elesuri despre comunismul care ne-a sufocat &#351;i nu ne-a dat pensii , con&#355;ine 52 de capitole-povestiri ce demitizeaz&#259; p&#226;n&#259; la nivelul insuportabilului &#351;i sastiselii &#351;i umorului de cea mai joas&#259; spe&#355;&#259;, cultura str&#259;veche a Daciei. Pornind de la celebrele cuvinte dacice barz&#259;, br&#226;nz&#259;, varz&#259; sau viezure, &#351;i care oricum sunt mai multe (peste 150), romanul lui Dinulescu debuteaz&#259; cu povestirea-capitol  Prima lege erotic&#259; , de fapt o banal&#259; &#351;i prost narat&#259; poveste  erotic&#259; de dragoste (ca s&#259; fim &#238;n litera &#351;i spiritul c&#259;r&#355;ii) dintre domnul Zac Zack, un t&#226;n&#259;r dac &#238;nalt din cale afar&#259; &#351;i doamna Zizin (nume de localitate sau de ap&#259; mineral&#259;),  &#238;nceput&#259; cu mult &#238;nainte de ziua &#238;ndr&#259;gosti&#355;ilor . Pe t&#226;n&#259;rul de 2,40 metri cu o musta&#355;&#259; galben&#259; (sic! Bine c&#259; nu era Marele Blond cu un pantof ro&#351;u!) care c&#259;dea pe gulerul unui surtuc din cel mai bun postav provenit din atelierele Sarmisegetuzei (sic!) fusese chemat de regele Decebal,  unde erau adunate toate c&#259;peteniile dace, &#238;n frunte cu generalii care r&#259;spundeau de furtul pietrelor de la podul lui Apollodor (sic!) &#351;i cei care d&#259;deau datele meteo gre&#351;ite &#351;i cei care r&#259;spundeau de eliberarea r&#259;pi&#355;ilor . Romanul este plin de asemenea jigniri la adresa primilor no&#351;tri str&#259;mo&#351;i, iar aluziile erotice &#351;i obsesiile sexuale cr&#226;ncene ale autorului sunt prezente &#238;n fiecare pagin&#259;. Astfel, viezurele personajului Zac Zack reprezint&#259; &#238;n roman, falusul dacului, iar varza, fabuloasa legum&#259;, devine/ &#238;nf&#259;&#355;i&#351;eaz&#259; organul genital feminin al personajului dac Zizin. Denis Dinulescu are fixa&#355;ii sexuale legate de daci &#351;i obiceiurile lor &#238;n fiecare capitol &#351;i &#238;n fiecare poezioar&#259; din cele 52 de capitole sau povestiri ale romanului, ca de pild&#259; &#238;n urm&#259;torul catren ne-omarkhayyam-ian: Dromichete unde e&#351;ti/ Mie pula s&#259;-mi bele&#351;ti/ C&#259; romanii-s &#238;n z&#259;voi/ Apucam-ar de un coi ! Scuza&#355;i limbajul, dar a&#351;a apare &#238;n roman, h&#226;rtia d&#226;nd &#238;n icter ro&#351;u (al nou-n&#259;scutului) din cauza dinulescului. Dup&#259; cum se observ&#259; &#351;i ceilal&#355;i str&#259;mo&#351;i ai no&#351;tri, mult mai glorio&#351;i &#351;i creatori de mare civiliza&#355;ie, romanii, care au dat cel mai puternic imperiu al antichit&#259;&#355;ii, sunt lua&#355;i &#238;n t&#259;rbac&#259;, &#238;n mod grosier de acest Denis  the Menace . Nici zeul suprem al dacilor, Zalmoxis nu scap&#259; de umorul grobian al lui Denis, acesta &#238;&#351;i construise un chio&#351;c de tabl&#259; cu vergele la ferestre, unde vindea sfoar&#259;, lipinol, gum&#259; de mestecat, umplea sifoane &#351;i povestea cum era pe vremea lui, &#238;nainte ca Viezurele s&#259; devin&#259; zeu peste to&#355;i dacii! &#206;n capitolul respectiv, Zamolxe (a&#351;a este scris &#238;n roman) devenea incoerent, pl&#226;ng&#226;nd cu lacrimi c&#226;t roata carului, din alea care nu se mai v&#259;zuser&#259; niciodat&#259;  &#238;n toat&#259; istoria plin&#259; de inunda&#355;ii a Daciei &#351;i se lupta cu uria&#351;ul Zidt (sic!) pentru a beneficia de serviciile erotice ale unor f&#259;tuci din cartier! Pe l&#226;ng&#259; dacii pomeni&#355;i p&#226;n&#259; acum, mai apar &#351;i al&#355;ii ale c&#259;ror nume &#238;ncepe cu litera Z, cum ar fi: Zero, Zaraza (sic!), Zoro (sic!), Zoff (sic!), Zoridezi, Zebastian, Zictor, Zdrago&#351;, Zorian, Zar, Zeta &#351;i mul&#355;i al&#355;ii, tot &#238;n favoarea ideii autorului c&#259;, toate cuvintele dacice con&#355;in aceast&#259; ultim&#259; liter&#259; a alfabetului modern latin. Pe de alt&#259; parte, Dinulescu &#238;ncearc&#259; s&#259; transpun&#259; personajele dacice &#351;i aluziile la cultura &#351;i civiliza&#355;ia dac&#259; &#238;n prezent, &#238;n actualitate, pseudo-romanul s&#259;u pun&#226;nd pe tav&#259; evenimente, monumente, faze &#351;i imagini ca: depozitul de sticle din Ghencea, denominarea monedei rom&#226;ne&#351;ti, construc&#355;ia de autostr&#259;zi, dar nu celebra, de acum Bechtel, Bor&#351;-Bra&#351;ov, ci Ulpia Traiana-Apulum-Potaissa-Napoca-Porolissum, globalizarea, partida de ceai de la Boston, Columna lui Traian, Turnul Eiffel, Marele zid chinezesc, Clubul Arhitecturii din Bucure&#351;ti, Muzeul Satului, lipsirea de autonomie a popula&#355;iei rom&#226;ne&#351;ti,  eternitatea lui ion iliescu &#351;i multe altele, dore&#351;te, chipurile, s&#259; critice moravurile noastre actuale pornind de la daci &#351;i obiceiurile lor. Toate aceste ingrediente sunt, &#238;ns&#259;, amestecate haotic, &#238;ntr-un stil aiuritor &#351;i lipsit de ironie fin&#259;, parodiere sau pasti&#351;are, rezult&#226;nd un haloim&#259;s de cuvinte &#351;i imagini nememorabile, monotone, care la un moment dat plictisesc teribil, &#238;nc&#226;t &#238;&#355;i vine s&#259; iei un crocodil(uant) de coad&#259; &#351;i s&#259;-l azv&#226;rli prin toate mla&#351;tinile scumpei noastre patrii. Obsesia falusului &#238;l domin&#259;, se pare, definitiv, pe Denis Dinulescu, o alt&#259; poezioar&#259; scabroas&#259;, falusian&#259; invad&#226;nd &#351;i distrug&#226;nd ca la b&#259;t&#259;lia de la Tapae &#351;i capitolul  Concursul na&#355;ional de poezie : Soarele a r&#259;s&#259;rit/ Vai ce c&#259;ldur&#259;/ Pe mine m&#259; doare/ Direct &#238;n pul&#259; ! Scuza&#355;i din nou limbajul, n-avem ce s&#259;-i facem, Denis e incorigibil. &#206;n alt capitol-povestire cu b&#259;rba&#355;i daci macho &#351;i femei dace, inevitabil prostituate, &#238;n viziunea dinulescului, se ive&#351;te necandid alt&#259; parascovenie: Dac&#259; trece Zaraza prin p&#259;dure/ O fut &#351;i-i dau un cercel ! Nici stilul &#351;i nici umorul autorului nu sunt originale, Dinulescu fiind tributar prozei lui Boccaccio &#351;i Rabelais, umorului licen&#355;ios al lui Jarry &#351;i Apollinaire, celui absurd al lui Harms &#351;i Urmuz, umorului de situa&#355;ie &#351;i de limbaj al lui Caragiale &#351;i mai ales postmodernismului american. Nu suntem pudibonzi, dar mae&#351;trii mai sus-cita&#355;i foloseau parc&#259; altfel cuvintele obscene &#351;i &#238;ncadrau vorbele licen&#355;ioase &#238;ntr-un univers fic&#355;ional valoros, original, cu foarte multe sensuri filosofice, religioase, psihologice, sociologice &#351;i de alt&#259; natur&#259;. Denis Dinulescu &#238;i imit&#259; la greu pe Richard Brautigan, Kurt Vonnegut, William H. Gass, Robert Coover, Donald Barthelme sau pe al&#355;i postmoderni din SUA anilor 1960-1970, probabil citindu-i &#238;nc&#259; din revistele  Sinteza a Ambasadei U.S.A. la Bucure&#351;ti &#351;i respectiv  Secolul XX , din anii 70-80 ai secolului trecut. Iat&#259;, de pild&#259;, ni&#351;te  monstre din capitolul dinulescian  Popoarele Migratoare : Popoarele Migratoare era un tip &#238;nalt, fioros, musculos, cu nasul albastru &#351;i must&#259;&#355;i ro&#351;ii sau Popoarele Migratoare ajunse seara t&#226;rziu &#238;n Potigrafu, &#238;n timp ce &#238;n romanul lui Richard Brautigan  La pescuit de p&#259;str&#259;vi &#238;n America , ap&#259;rut prin 1967 &#238;n S.U.A., scriitura este urm&#259;toarea: Trupul lui La pescuit de p&#259;str&#259;vi &#238;n America a fost p&#259;strat &#238;ntr-un poloboc cu aprox. 700 de litri de alcool sau Scurtu La pescuit de p&#259;str&#259;vi &#238;n America a ap&#259;rut pe nea&#351;teptate &#238;n San Francisco toamna trecut&#259; b&#259;l&#259;b&#259;nindu-se &#238;ntr-un splendid scaun cu rotile cromat. Nici Kurt Vonnegut, un alt prozator postmodern american nu scap&#259; de insisten&#355;ele lui Denis Dinulescu, &#351;i tot &#238;ntr-o poezioar&#259; de doi bani care nu are leg&#259;tur&#259; cu dacii &#351;i nici cu umanitatea &#238;n general: Valurile m&#259;rii se vede &#238;n zare (dezacordul, cic&#259; este ironic!)/ Dragostea ce-o port pentru tine/ M&#259; face s&#259; strig: cip-cirip! Vonnegut era mult mai direct, mai sugestiv &#351;i mai hazos: Billy Pilgrim s-a desprins din str&#226;nsoarea timpului &#350;i se-ncheie a&#351;a: Cirip-cip sau O p&#259;s&#259;ric&#259; i se adres&#259; lui Billy Pilgrim Cirip-Cip? &#350;i arta dialogului este s&#259;rac&#259; &#351;i  barbar&#259; la Denis Dinulescu, fiind format&#259; mai mult din monosilabe, &#238;n timp ce umorul lipse&#351;te &#238;n totalitate, ca &#238;n exemplul urm&#259;tor: B&#259;, Zero/ Ce-i, B&#259;?/ Ce tot bele&#351;ti ochii &#238;n zare?/ Tu e&#351;ti Barbule? Ca s&#259; nu mai vorovim de capitolul  Ilie Pintilie (sic!) de unde am extras urm&#259;torul dialog sc&#226;nteietor: Din 21?/ Da, b&#259;, blonda pe care ai ag&#259;&#355;at-o &#238;n sta&#355;ie la Bucur/ A, da, gata. &#350;i? I-a&#355;i pus-o? Normal, era pe ro&#351;u, t&#226;mpita. F&#259;r&#259; comentarii. Paradoxal, dar timp de peste 2000 de ani, dacilor din Dacia, dup&#259; cum se scrie &#351;i &#238;n cartea  Istoria ini&#355;ierii , de Liviu Pandele (Bra&#351;ov, Ed.  Transilvania Expres , 2007),  S-a &#238;ncercat s&#259; li se ia credin&#355;a . Nimeni nu a reu&#351;it nici chiar &#238;n cele mai s&#259;lbatice urgii ale naturii umane nu au reu&#351;it urma&#351;ilor marii na&#355;iuni dacice s&#259; le mute n&#259;zuin&#355;a &#351;i a&#351;tept&#259;rile de la dreapta credin&#355;&#259; a str&#259;bunilor . A reu&#351;it, &#238;ns&#259;, Denis Dinulescu, cu acest roman subintitulat  Tratat de Dacologie &#351;i care &#238;n  nemernicia lui de c&#226;ine turbat i-a tratat pe daci mai r&#259;u dec&#226;t pe ultimii &#351;acali. Dac&#259; &#351;i-ar fi publicat romanul imediat dup&#259; 1989, c&#226;nd demitiz&#259;rile de tot felul, &#238;n frunte cu cele ale istoricului Lucian Boia erau la ordinea zilei, D. Dinulescu ar fi avut un oarecare succes de public &#351;i poate &#351;i de critic&#259;, dar acum, c&#226;nd toate &#355;&#259;rile UE &#238;ncearc&#259; s&#259; se redefineasc&#259; din punct de vedere identitar &#351;i chiar na&#355;ional, el este, poate involuntar-comic sau din contr&#259;, tragic, &#238;n contratimp. </b></p> <p class="font size_medium align_center">&nbsp;</p> </body> </html>